„Chatarsis poetic”se referă la un tip de poezie care încearcă să provoace eliberarea emoțională sau purificarea în cititor sau ascultător. Catharsis este un termen care a fost folosit pentru prima dată de către filozoful grec antic Aristotel, care a susținut că experiența vizionării pieselor tragice a avut un efect purificator asupra emoțiilor publicului. Se spunea că acest efect purificator, sau catharsis, provine din eliberarea de emoții puternice, cum ar fi frica, mila sau tristețea, care au fost trezite de evenimentele tragice descrise în piesă. În poezia modernă, catarsisul este adesea văzut ca un mijloc de explorare și procesare a emoțiilor intense, cum ar fi durerea, furia sau dragostea. Poeții pot folosi limbajul și imaginile pentru a crea un răspuns emoțional în cititor sau ascultător, iar acest răspuns emoțional poate fi văzut ca o formă de catharsis. Poetica catharsis poate fi văzută ca o modalitate de a folosi poezia pentru a ajuta oamenii să se împace cu emoții și experiențe dificile și să găsească un sentiment de eliberare sau rezoluție prin actul de a citi sau de a asculta poezie. Poate fi, de asemenea, o modalitate de a explora granițele emoției umane și modurile în care poezia ne poate ajuta să înțelegem și să ne exprimăm mai bine sentimentele noastre cele mai profunde.