Metafora și simbolul sunt instrumente fundamentale în cadrul noopoeticii, contribuind la o explorare profundă și subiectivă a realității. În contextul acestei mișcări artistice, aceste elemente nu sunt folosite pentru a furniza o cunoaștere obiectivă în sensul tradițional, ci mai degrabă pentru a invita la o înțelegere subiectivă și transcendentă a realității.

Metafora: Metafora implică asocierea a două elemente aparent disparate, sugerând o asemănare între ele. În noopoetică, metafora este folosită pentru a ilustra și a comunica înțelesuri profunde și subtile ale realității. Prin crearea de conexiuni neașteptate între elemente, metafora aduce la suprafață aspecte ascunse sau inedite ale lumii. Aceasta deschide uși către interpretări multiple și contribuie la o înțelegere mai bogată și mai complexă a realității.

Simbolul: Simbolurile sunt utilizate pentru a reprezenta idei, concepte sau realități mai mari decât ele însele. În noopoetică, simbolurile pot avea multiple straturi de semnificații și pot fi interpretabile în moduri variate. Acestea servesc ca puncte de acces către înțelesuri mai adânci, iar utilizarea lor poetică încurajează o contemplare subiectivă și intuitivă a realității.

Prin intermediul metaforei și simbolului, noopoetica își propune să ofere o viziune artistică asupra lumii, depășind limitările cunoașterii raționale. Aceste instrumente permit poetului să exprime aspecte ale realității care nu pot fi reduse la cuvinte obișnuite, ci necesită o abordare mai abstractă și estetică. În acest fel, noopoetica își propune să contribuie la o înțelegere subiectivă, profundă și multidimensională a realității prin intermediul limbajului artistic.