m-aş spăla în
fiecare dimineaţă
de urma săruturilor ,
a mângâierilor ,
a zâmbetelor…
până îmi dă sângele ,
până la carne ,
până la oase…
aici in universul orbitor
de simplu
al porţelanului
şi reflectării sterile ,
de câte ori mă trezesc
imi zgârii faţa cu unghiile,
îmi smulg limba ,
îmi scot ochii…
pentru a nu-mi mai amintii…
pentru a nu-mi amintii…
de aerul tare
şi atât de îndepărtat
de deasupra colţilor metalici
şi stranii ai
antenelor t.v.
Conu, cred ca ai avut un cosmar cu Superman, care te-a purtat deasupra antenelor TV :)) si serios…dura/cruda realitate nu poate fi stearsa, doar data uitarii, dar invie la un semn dat de reclama TV
"m-aş spăla înfiecare dimineaţăde urma săruturilor ,a mângâierilor ,a zâmbetelor…până îmi dă sângele ,până la carne ,până la oase…"singurul poet între admiratorii săi nepoeți ( eram să scriu nepoieți)