iubirea aceasta care în toate pluteşte

diferit de marmura aceasta albă
şi plutind
sub tâmpla unui praxiteles…

îngheţat de secundele
albastre
ale devenirii…

sunt ofensiva unui
sărut…

cel dintâi îmbratişând
amurgul
alături de trupurile

înşirându-se nesfârşit
de-a lungul marathonului…

cel din urmă
păstrând
impresia dulce
a siluetei tale iubito.

Lasă un răspuns