Astăzi o să prezint un bun prieten al meu, Ionuț Calotă .Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Câteva dintre cărțile publicate:• „CUM SĂ SUPRAVIEŢUIEŞTI ÎN DRAGOSTE”, Editura Art Creativ, 2017 (Premiul de DEBUT la Festivalul Naţional „Virgil Carianopol”, Premiul de DEBUT la Concursul național de volume „Poezia – Oglindă a sufletului”, Premiul pentru volum la a XXX-a ediție a Concursului Național de Literatură „Eminescu la Oravița” şi Premiul de DEBUT al Editurii Art Creativ)
-„MANIFEST PENTRU GLOBALIZAREA POEZIEI”, Editura Eurostampa, 2018 (carte unicat, cu traduceri în 15 limbi străine, una dintre traduceri a primit Locul I la Concursul internaţional de creaţie literară „Nature 2017-2018” din Portugalia)-
„NUDURI ŞI SEMNE”, Editura Rafet, 2019 (manuscris premiat la Festivalul Internaţional Titel Constantinescu)-
„PARTITURI PENTRU PĂPĂDII ELECTRICE”, Editura Betta, 2020 (antologie de poezie de autor, publicată ca urmare a Premiului I la Concursului Național de Poezie „Radu Cârneci”)-
„ORAŞUL TATUAT”, Editura Universitară, 2021 (manuscris care a obţinut premiul I la Concursul „Împlineşte un Vis” al editurii)-
„CU SECERA ŞI CIOCANUL LA GÂT”, Editura Art Creativ, 2024 (volum de antinostalgii comuniste, premiat la Festivalul „Vrancea literară”, 2025)-
„CEL CARE HRĂNEŞTE CEASORNICELE”, Editura Betta, 2025 (carte publicată ca urmare a Premiului „Nicolae Labiş” la Concursului Național de Poezie „Radu Cârneci”)-
„HOTEL PENTRU PĂPUȘI”, Editura Art Creativ, 2025 (volum bilingv, tradus în franceză de Maria-Alexandra Iliescu)-
romanul „DIVINOPOLIS – oraşul ultimului poet”, Editura Siono, 2023 (câștigator al Concursului de manuscrise al editurii)
Alte premii:• Premiul I pentru proză la Festivalul „Alexandru Macedonski”-2019• Trofeul „Ion Budai Deleanu” pentru proză, la festivalul cu acelaşi nume, 2020•
Premiul Ioan Flora pentru proză la Concursul Vis de toamnă, 2021•
Premiul de originalitate pentru proză scurtă la Concursul internaţional de creaţie literară “Nicomah”, 2022-,
Premiul I pentru proză la Concursul „Ion Lazăr da Coza”, 2022•
Premiul I la Festivalul Internaţional de Aforisme, 2022•
Premiul „Ada Orleanu” pentru proză la Concursul Național de Creație „Călanul Cultural”, 2022•
Premiul II pentru proză la Concursul Naţional de Literatură „Ioan Slavici”, 2022•
Premiul II pentru poezie la Festivalul „Adrian Păunescu”, 2023-
Premiul Concursului de proză Polaris, dedicat lui Urmuz, împreună cu Premiul revistei Plumb, 2023-Premiul II pentru proză la Concursul Naţional de Literatură „Marin Preda”, 2023-
Premiul I la Concursul SF & Fantasy, Buzău, 2023-Premiul I pentru poezie la Festivalul internaţional „Tudor Arghezi”, 2024
• Premiul I pentru proză la Concursul „Eminescu, un vis în așteptare”, 2024• Premiul revistei Spania literară pentru proză, 2025-
Premiul I pentru poezie la Festivalul-concurs internaţional de creaţie literară „Grigore Vieru – Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi!”, Ediţia a XIII-a, 2025
• Premiul pentru Creativitate la cea de-a XXIII-a ediție a competiţiei organizate de Fundaţia pentru cultură Naji Naaman din Liban, 2025
• Marele Premiu la Concursul „Ion Băieșu”, 2025, pentru proză umoristică• Premiul I la Concurs internaţional de creaţie literară și artistică „Magia sărbătorilor de iarnă”- ediţia I, 2025, organizat de Societatea de limba română din Voivodina, Serbia-Premiul I la Concursul Internațional de poezie Francesco Giampietri, Italia, 2026
• Premiul al II-lea pentru eseu la Festivalul Internaţional de Literatură şi Artă „Simfoniile doimănene”, 2026și multe altele.A fost tradus şi publicat în antologii de poezie din Franţa, Germania, Spania, Portugalia, China, Liban şi Bangladesh.
Din ianuarie 2019 lansează revista literară lunară „Monitorul de Poezie”.
Volumele de poezie ale lui Ionuț Calotă se remarcă prin introspecție, ton confesiv, dar și prin accente urbane și o reflecție profundă asupra condiției umane, a iubirii și a supraviețuirii spirituale într-o lume hiper-tehnologizată.Imaginea orașului în poezia lui Ionuț Calotă nu este una idealizată sau turistică, ci un spațiu viu, interiorizat și adesea cicatrizat de trecerea timpului. Orașul funcționează ca un organism care respiră prin zidurile sale uzate, străzile lui purtând memoria pașilor pierduți și a relațiilor consumate.
În volume precum „Orașul tatuat”, mediul urban devine o extensie a propriei biografii, unde asfaltul și clădirile poartă urmele vizibile sau invizibile ale singurătății. Trecerea de la spațiul intim al apartamentului (din Tablou cu poezie domestică) la cel public al orașului se face natural, ambele medii fiind la fel de încărcate de melancolie. Astfel, orașul lui Calotă este mai degrabă o stare de spirit și o geografie a nostalgiei, unde betonul se împletește inseparabil cu trăirile fragile ale omului contemporan.
Poetica lui Ionuț Calotă este o radiografie a solitudinii contemporane. El reușește să transforme uzura cotidiană, obiectele casnice uzate și ecranele luminoase într-o materie lirică profund umană. Poezia lui nu se naște din izolare turnul de fildeș, ci din mijlocul electrocasnicelor, al aburilor din baie și al tastaturilor tocite – un loc unde singurătatea se împletește cu o formă ciudată de miracol domestic.
poeme
Tablou cu poezie domestică
În fiecare dimineață/ mă simt fantasticcând mă deghizez/ într-o pungă de plastic
Ploaia din duș/ se transformă în șpan fierbinteiar eu mă rănesc/ într-un accident de cuvinte
Norii se desprind din tavan/ și plutesc prin încăpereumplându-mi dulapurile/ cu spumă de bere
Visele pătrund/ în ecranele luminoasepână la cipuri/ până la oase
Aerul condiționat/ îmi plimbă și el disperatîntre cei doi pereți/ fracul meu demodat
Televizorul se trezește/ și începe să ciripească
Nasturii cămășii/ sub formă de versuri vor să înflorească
Printre vasele din bucătărie/ se ascund veverițe și lupica într-o scorbură pe care/ numai tu o ocupi
Se dezbracă ferestrele/ boilerul îmi cântă la ureche
Mărul zâmbește pe masă / ca o momeală fără pereche
În camera mea/ plutește câte un trist tramvai
Locuiesc în cel mai întunecat colț/ al unei zile de mai
Tastatura tocită/ improvizează poezii noi, necunoscute
Paharele dansează pe un raft/ gri, plin de cuteLavabila intră ca o boală / în cei mai negri pereți
O să tund iarba/ crescută pe covorul unde am fostindiscrețiÎmi țin și moartea în congelator/ în același loc cu iarna
Din pieptul robinetelor vechi/ se aude sinistră iar goarna
A înflorit becul/ a înmugurit butonul de la telecomandă
În camera mea se face/ aceeași neverosimilă iarnăLa un moment dat/ toate zilele vor semăna între eleînvălurite și glazurate/ între șalurile grele
Tot ce fac acum/ nu mai are ceva distinctaceeași tastă diez/ pusă mereu înainte, din instinct
E adevărat/ că acum locuiesc într-o singură carteși când se termină poezia/ toate cuvintele sunt moarte
Catharsis
Mi-a înflorit o floare nouă-n piept
și-acum sunt orb
îți văd doar vocea
care îmi strigă să te-aștept
Îți scriu poezii de iubire
pe scoarța celui mai falnic copac
devenit casa pe care în mintea mea
de mii de ori o dărâm și o refac
Îți scriu din interiorul trupului
uitat într-un ungher de palat
un fel de conservă
din care cândva am evadat
Mă uit la jucăria strivită
părăsită în natură
ca și când m-aș privi pe mine
în miniatură
Nu îmi mai amintesc nimic
doar port bucăți din mine
pân’ la acest capăt al lumii
de unde și dragostea provine
